Comisia Iordache amână dezbaterile pe codurile penale. „Pentru Directivă invităm pe toată lumea, de la ministrul Justiției la cine vreți dvs.” Punctele sensibile din proiectul legislativ. UPDATE

UPDATE 11:30Președintele Comisiei pentru legile Justiției, Florin Iordache, a precizat, joi, că ședința Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor și elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiției 303, 304 și 317, urmând a se intra ulterior și pe discuțiile privind Directiva PE privind prezumția de nevinovăție..

„Pentru Directivă invităm pe toată lumea, de la ministrul Justiției la cine vreți dvs. La legile 303,304,317 discutăm în comisie”, a declarat Iordache.

Iordache a precizat că până sâmbătă se vor putea depune amendamente de către senatori la proiectele de modificare a legilor 304 privind organizarea judiciară și 317 privind CSM, adoptate miercuri seara de plenul Camerei Deputaților.

El a arătat că toate aceste amendamentele depuse de senatori, atât la proiectul care modifică legea 303 privind Statutul magistraților, cât și la legile 304 privind organizarea judiciară și 317 privind CSM, se vor discuta luni de la ora 9.00, pentru a se face Rapoartele care să fie transmise plenului Senatului, care este Cameră decizională.

Iordache a spus că după elaborarea Rapoartelor se va intra pe discuția privind transpunerea directivei europene referitoare la prezumția de nevinovăție.

Comisia specială pentru Legile justiției s-a reunit, joi, pentru a începe dezbaterile privind modificarea Codurilor Penal și de procedură Penală, scopul fiind transpunerea Directivei PE referitoare la prezumția de nevinovăție, unele amendamente vizând direct presa și comunicarea publică.

Astfel, această Directivă prevede că statele membre „se asigură” că persoanele suspectate și acuzate „beneficiază” de prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției conform legii.

Directiva se aplică „persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni sau a unei presupuse infracțiuni până când hotărârea prin care se stabilește că persoana respectivă a comis infracțiunea în cauză rămâne definitivă”.

În acest sens, PSD și ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligații” fiind considerată infracțiune.

Textul amendamentului propus de PSD și ALDE la Codul de procedură Penală are următorul conținut: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei iÌ‚n procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorită̆ți publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”.

Directiva PE invocată însă prevede că „statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru ca autoritățile publice, atunci când comunică informații mass-mediei, să nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atât timp cât nu s-a dovedit conform legii că sunt vinovate.În acest scop, statele membre ar trebui să informeze autoritățile publice cu privire la importanța respectării prezumției de nevinovăție atunci când furnizează sau dezvăluie informații către massmedia. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern care protejează libertatea presei și a altor mijloace de comunicare în masă„.

De asemenea, textul directivei nu este atât de restrictiv precum doresc PSD și ALDE care prin formularea propusă, prin absurd, ar fi împiedicat, de exemplu, distribuția de către poliție a imaginilor cu suspecta de crimă de la metroul din București.

„Obligația de a nu se referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate nu ar trebui să împiedice autoritățile publice să publice informații privind procedurile penale în cazul în care acest lucru este strict necesar din motive legate de ancheta penală,cum ar fi în cazul în care materialele video sunt făcute publice și publicului i se solicită să ajute la identificarea autorului presupus infracțiunii, sau în interes public, precum în cazul în care, din motive de siguranță, sunt furnizate informații locuitorilor dintr-o anumită zonă cu privire la o presupusă infracțiune împotriva mediului, sau atunci când organele de urmărire penală sau o altă autoritate competentă furnizează informații obiective cu privire la stadiul procedurilor penale în scopul de a preveni tulburarea ordinii publice. Justificarea prin aceste motive ar trebui limitată la situațiile în care este rezonabilă și pertinentă, ținând seama de toate interesele implicate. În orice caz, modul și contextul în care informațiile sunt difuzate nu ar trebui să creeze impresia că persoana este vinovată înainte de a se fi dovedit vinovăția acesteia conform legii”, se arată în directivă.

CITEȘTE AICI DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

CITEȘTE AICI AMENDAMENTELE PSD+ALDE

Alt articol propus de PSD și ALDE prevede că „în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.

Tot PSD și ALDE propun ca audierea unei persoane să nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Pe de altă parte, UDMR propune un articol care prevede că „înainte de pronunțarea unei hotăraÌ‚ri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”.

După dezbaterile privind transpunerea Directivei, Comisia specială va începe discuțiile în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, în sensul de a se decide dacă se merge pe ideea stabilirii unui prag pentru abuz în serviciu sau pe redefinirea infracțiunii.